Ideell jord for planting av Parma-fioler – partea 2
Humusul joaca un rol important in dezvoltarea violetelor africane. Format din materia organica descompusa din sol, acesta asigura in mare parte hrana plantelor si anticorpii care le protejeaza impotriva multor boli.
Humusul se gaseste in pamant la o adancime de 20-30 cm de la suprafata. Cele mai benefice tipuri de humus pentru violete sunt cele rezultate din descompunerea frunzelor de salcam, brad si urzici. Aceste tipuri de humus pot fi preaparate in conditii casnice timp de 2-3 ani sau aduse direct din padurile de salcam, brazi sau din locurile unde cresc urzici din abundenta.
Consistenta humusului trebuie sa fie una puhava si sfaramicioasa. Atunci cand strangem in palma pamantul, acesta nu trebuie sa se faca bot.
Dupa ce acesta a fost adus din padure, se curata de crengute, frunze si alte resturi si se tine in cuptor la o temperatura de 200 °C timp de o ora.
Etter, acesta se amesteca cu alti compusi, ca:
muschiul Sphagnum, doua-trei movilite uscate/ 3 kg humus;
carbune de gratar pisat, 2-3 lingurite;
coji de ou uscate si macinate, 2 lingurite;
nisip de rau, dupa preferinta. Se adauga doar daca in compozitia humusului intra si ceva lut.
Amestecand bine pamantul vom obtine un amestec in care florile pur si simplu se vor lafai.
La o saptamana dupa plantare violetele se vor uda cu apa calduta in care s-au dizolvat cateva bobite de permanganat de caliu pentru a elimina sarurile daunatoare radacinii florii si posibilii daunatori care au rezistat temperaturii de prelucrare termica a solului.
La o zi dupa ce planta a fost udata, farfuriuta dedesubtul florii se spala si se dezinfecteaza.