Pamant ideal pentru plantarea Violetelor de Parma – partea 1
Despre înmulţirea violetelor africane am vorbit. Sa vorbim despre plantarea puilor, mai bine zis despre pământul în care ii plantam. Cum ar trebui sa fie acesta?
In magazinele de specialitate găsim pungi de pământ care mai de care. Aici apare şi problema. Pungi cu pământ multe, sortimente diferite, ce alegem pana la urma?
Ideale pentru violete sunt amestecurile de pământ cu o aciditate( pH) cuprinsa in limitele 5,5 – 6.5.
Un pământ special dedicat plantarii violetelor nu găsim. In schimb le putem utiliza cu succes pe cele de tip universal cum ar fi “Florimo”, “FloriSol”, “Flori-Max” etc.
Toate substraturile de pământ din vânzare sunt pe baza de turba plus amestecuri de humus, nisip de râu, argila etc. Turba prevalează în toate amestecurile, creându-ne anumite probleme pe toată durata creşterii şi dezvoltării florilor. Când substratul de pământ din ghiveci se usucă, acesta se desprinde de pe pereţii ghiveciului, nu mai absoarbe cantitatea necesara de apa şi mai este şi greu de umezit. Eu am reuşit sa trec peste acest impediment, amestecând pământul din comerţ cu alte componente. Amestecul este mai puhav, mai afânat, absoarbe cu uşurinţă apa şi se usucă ceva mai greu.
Aşadar, la un pachet de 3L de “Florimo” adaug:
– 1 pahar de nisip – preferabil e nisipul de râu cu bobite cat mai mari. Nisipul fin are tendinţa de a se depune la fundul ghiveciului nepermiţând oxigenarea corecta a rădăcinii plantei;
– 2-3 linguriţe de cărbune de grătar (poate fi procurat sau preparat în condiţii casnice).
– 1 linguriţă de carbonat de calciu – neutralizează aciditatea turbei;
– 2 movilite de muşchi Sphagnum uscat şi tăiat în bucatele mici;
– 1, 5 pahar perlit sau bucatele mic de polistiren.
Componente pot varia. Muşchi mai mult sau mai puţin, nisip deloc- depinde de dorinţa fiecăruia. In schimb cărbunele de grătar şi carbonatul de calciu sunt obligatorii. Toate componentele se amesteca bine şi observam ca turba practic nu mai exista.
In acest amestec violetele cresc repede, rozeta florii se dezvolta corect, infloresc într-un timp mai scurt după plantare, bineînţeles dacă se tine cont de iluminarea corecta şi temperatura optima de dezvoltare. Se ştie ca in locurile slab iluminate şi în frig, violetele nu se dezvolta oricât de perfect ar fi amestecul în care am sădit-o.
La o săptămână după plantare e de dorit ca violetele sa fie udate cu apa călduţă în care s-au dizolvat câteva bobite de permanganat de caliu. In acest fel se vor elimina surplusurile de săruri care pot fi dăunătoare florii, pământul se va îmbogăţi cu mangan (favorizează apariţia bobocilor), se face o mica dezinfectare a amestecului de pământ şi duce la prevenirea apariţiei ruginii (deteriorează tulpinile frunzelor).