Insecte ce dauneaza violetei africane: Paduchele lanos (Pseudococcidae)

Paduchele lanos (Pseudococcidae) este fara doar si poate un reprezentat unic din lumea insectelor. Fiecare specie de paduchi se deosebeste de celelalte prin structurile sedimentelor de consistenta ceroasa ce le acopera corpul. Insa, aceasta variatate de forme nu bucura ochiul niciunui amator de plante exotice.

Paduchii lanosi – este cea mai raspandita si numeroasa grupa de insecte. Multi reprezentanti ai acestei grupe sunt daunatori agresivi pentru plantele din incaperi si din mediul inconjurator.
Paduchii lanosi se caracterizeaza prin dimorfismul sexual, femelele se deosebesc foarte mult de masculi.

Corpul masculilor, se aseamana cu cel al multor insecte. Acestia au capul, pieptul, abdomenul bine definit, iar aripile le sunt bine dezvoltate.
Corpul femelelor este rotund sau putin alungit, nu este sectionat asemanandu-se mai degraba cu cel al larvelor.
Masculii ajunsi la maturitate nu se mai hranesc si speranta de viata a acestora este destul de scurta.

Femelele sunt destul de fertile, iar sedimentul ceros de pe suprafata corpului le protejeaza de insecticidele cu care planta e tratata, ingreunand si mai mult lupta impotriva acestora.
Acest daunator are capacitatea de a deveni intr-un timp relative scurt imun la multe insecticide cu care se trateaza planta atacata.
Cele mai raspandite specii care ataca plantele de interior sunt : paduchele lanos de litoral (Pseudococcus maritimus), paduchele fainos (P. adonidum), paduchele lanos al citricelor (Planococcus citri) si cel al vitei-de-vie (P. calceolariae).

Cei care se gasesc in mod regulat pe Violetele de Parma, mai ales cele crescute in conditii de sera, sunt paduchele lanos de litoral si cel fainos.
Paduchele lanos de litoral (Pseudococcus maritimus): Corpul femelei adult este de culoare roz, acoperit cu un sediment albicios de consistenta ceroasa. De-a lungul corpului sunt distribuite 17 perechi de tepi cerosi alungiti si subtiri. Ultima pereche e cea mai lunga, insa lungimea tepilor nu depaseste jumatate din lungimea corpului femelei.
Dimensiunile femelei sunt de obicei 5 x 3 mm. Paduchii adult si larvele colonizeaza punctele axilare ale frunzei, adanciturile formate in locurile unde se ramifica nervurile frunzelor pe partea inferioara a frunzei.

Femelele speciei in cauza sunt destul de fertile. Numai o singura femela poate depune 300-400 oua o singura data. In conditii de apartament sau sera, femela paduchelui lanos de litoral da nastere la 5 generatii pe an.
Pana la aparitia insecticidelor mai performante, aparitia acestor daunatori in colectia multor amatori de violete era echivalent cu o condamnare la moarte a multor plante. Plantele erau spalate luni intregi cu o solutie din sapun+ spirt medicinal sau sapun + petroleum, care nu isi faceau efectul, dand doar un ragaz temporar plantei.

Paduchele fainos (P. adonidum) are un sediment ceros mult mai consistent decat la prima specie. Ultima pereche de tepi abdominali este mai lunga decat celelalte, depasind si lungimea corpului. Deplasandu-se pe planta gazda, femela cauta locuri mai retrase unde isi tese o plasa in care depune oua in grupuri.

La specia in cauza, ouale eclozeaza destul de repede. Fertlitatea unei singure femele variaza in limitele a 50-250 oua.
Prezenta paduchilor lanosi este semnalat de puful alb de pe planta si a secretiei lipicoase cunoscuta sub denumirea “roua mierii”.
Paduchii lanosi sunt specii polifitofage. Acestea inteapa planta si sug sucul celular. Planta pierde din substantele nutritive, iar paduchele care se hraneste secreta in tesuturile plantei saliva care contine enzime digestive ce afecteaza negativ metabolismul plantei.
In cazul unui atac masiv, planta isi pierde din decorativitate, tesuturile intepate se deformeaza, frunzele si bobocii de floare mor. Planta devine sensibila la infectii secundare si cu timpul moare.

Paduchele lanos se combate cu insecticide ca: Actara, Mospilan, Dantop, Sinotorax, Actelic 50 CE-0,05%, Fastac 10 CE-0,02%, Mavrik 2F-0,05%, Sanvalerate 20 EC -0,04%, Zolone 35 EC–0,2%, Ekalux 50 CE-0,1%, Sumi-Alpha 2,5 CE–0,04%, Sumicidin 20 EC-0,04%, Nomolt 15 EC–0,05%, Decis 25 WG-0,05%; Lannate 25 WP-3 kg/ha; Magic 20 CE-0,3%; Magic Super 20 CE-0,2%, Pallas-0,3%; Pyrinex 20 EC-0,3%.
Se recomanda si folosirea unui penetrant ca Silwet L care se adauga in solutia cu care udam planta.
E de dorit sa se faca cel putin doua tratari chimice la un interval de 10 zile.

Exista si paduch lanosi imuni la tratamentul cu Actara, in acest caz se va folosi un alt insecticid.
Insecticidele ca Fitoverm, Actofit, Acarin nu dau rezultatul ateptat in combaterea paduchelui lanos. Aceste insecticide pot fi incluse in componenta insecticidelor sistemice, imbunatatindu-le in mod semnificativ efectul asupra acestui daunator.