umidificatoare

Conditii de intretinere a violetelor africane. Umiditatea aerului si nivelul CO2

umidificatoarePentru violetele africane, planta din padurile tropicale, umiditatea optima a aerului este de 70-75%, iar pentru inradacinarea butasilor si pentru puietii proaspat plantati umiditatea aerului poate fi chiar si de 80-90%.
In apartamente umiditatea aerului e de obicei de 40%, nivel scazut chiar si pentru om.
Umiditatea optima pentra locatari este in jur de 60%, care de fapt este acceptabila si pentru violete (violetele mature din soiuri mai rezistente, infrunta si o umiditate a aerului de 40%).
Cresterea nivelului umiditatii aerului pana la 60% este necesara atat pentru o colectie de violete africane, cat si pentru stapanul acestora si este la fel d necesara precum se utilizeaza aparatele de aer conditionat in perioada caniculara. Printre altele, trebuie de mentionat faptul ca instalatiile de climatizare usuca aerul din incapere.

Ce masuri trebuie sa luam pentru a mentine umiditatea aerului in limite normale?
Mai intai de toate vom face rost de un higrometru si vom masura umiditatea aerului din locuinta. Daca aceasta se situeaza sub 50% se vor lua masuri suplimentare.

Solutia cea mai rationala este de a achizitiona un umidificator.Umidificatorul are un sistem de vapori reci si foarte fini care nu permit formarea de igrasie sau mucegai. Pozitionat corespunzator si reglat in functie de dimensiunea camerei, el va acorda necesarul de confort.
Inainte de pulverizare, apa este dezinfectata si purificata la o temperatura mare, impiedicand astfel propagarea bacteriilor sau virusilor.

Se cunosc urmatoarele tipuri de umidificatoare:

1. Umidificator cu abur fierbinte. Apa se fierbe intr-un vas special si se evapora. Avantajele acestui tip de umidificator sunt:
– Aerul din incapere se imbogateste doar cu apa.
– Este acceptabil din punct de vedere al pretului.
Dezavantaje:
– consuma multa energie electrica.
– prezinta pericol pentru copii;
– poate depasi limitele normale ale umiditatii aerului din incapere.

2. Umidificator cu hidratare naturala. Intr-un recipient din plastic umplut cu apa se afla un burete si un ventilator. Buretele absoarbe apa din rezervor iar ventilatorul o evapora.
Avantaje:
– aerul se imbogateste exclusiv cu apa;
– nu este scump;
– consuma putina energie electrica;
– nu depaseste limitele normale ale umiditatii aerului din incapere.
Dezavantaje:
– buretele se schimba in timp. In interiorul lui se pot inmulti bacterii.

3. Umidificator cu ultrasunete. Utilizand acest tip de umidificator, apa nu se evapora ci este disipata sub influenta ultrasunetelor.
Avantaje:
– au un pret acceptabil;
– consuma putina energie electrica;
Dezavantaje:
– apa este pulverizata, iar sarurile, impuritatile, clorul din componenta ei dupa evaporare se depun pe mobila sau obiectele din jur;
– unele peroane sunt sensibile la ultrasunete;
– se poate depasi gradul optim de umiditate a aerului;
– contine componente care in timp se vor inlocui.

4. Purificator de aer. Este compus dintr-un rezervor care se umple cu apa. In acest rezervor se scufunda partial mai multe discuri rotative, aerul este suflat prin discuri de catre un ventilator, evaporand apa din rezervor.
Avantaje:
– aerul se imbogateste exclusiv cu apa;
– consuma putina energie electrica;
– nu depaseste limitele normale ale umiditatii aerului din incapere;
– purifica aerul din incapere (impuritatile din componenta aerului se depun pe peretii rezervorului).
Dezavantaje:
– este costisitor.

Toate tipurile de umidificatoare prezentate mai sus, sunt dotate si cu o serie de functii si accesorii:
– higrometru sau senzori care arata gradul de umiditate din incapere;
– higrostat (mentine constanta umiditatea aerului din incapere);
– durata de functionare in timpul noptii;
– recipiente pentru uleiuri eterice ce permit aromatizarea aerului;
– ionizarea aerului din incapere;
– indicator sonor sau optic ce indica nivelul apei din rezervor;
– filtru impotriva depunerilor de calcar;
– puterea de pulverizare.

Functiile si accesoriile de mai sus se gasesc in pretul de achizitie al umidificatorului, care se situeaza intre 35-215$.
Violetele africane care se cresc in incaperi cu rafturi special concepute isi creaza in jurul lor un microclimat cu o umiditate a aerului ridicata. De acest fapt va puteti convinge, daca masurati umiditatea aerului de pe rafturile cu violete.

In cazul cand aerul din incapere este uscat, nivelul umiditatii acestuia fiind de 40%, se pot intreprinde o serie de masuri pentru a ridica gradul de umiditate al aerului: in jurul plantelor se vor aseza recipiente cu apa, Sphagnum umed sau argila expandata umeda in care se pun ghivecele cu violete (farfuriutele de sub ghivece trebuie sa le protejeze de patrunderea in solul din ghiveci a umezelii din chiuveta).

O umiditate de 80-90% in jurul butasilor sau puetilor abia plantati se asigura prin utilizarea microserelor. Rafturile de sus cu puieti sau butasi se acopera cu polietilena asigurand un microclimat umed si cald pentru plante.
In calitate de microsera se poate folosi si un acvarium asezat lateral sau cutii mai voluminoase din plastic de la produsele de patiserie.

Microserele se vor aerisi de 1-2 ori pe zi, iar plantele din microsere se vor tine sub stricta observatie: conditiile din interiorul microserei sunt favorabile nu numai pentru dezvoltarea planelor, ci si pentru diferite bacterii si ciuperci care dauneaza violetelor.

Dioxidul de carbon este si el un parametru important pentru cresterea si dezvoltarea Saintpauliei. Masurarea concentratiei in aer se realizeaza in incaperi special amenajate. Daca va numarati printre cei norocosi care isi pot permite aceasta masuratoare, atunci CO2 in concentratie de 750-1500 ppm favorizeaza dezvoltarea armonioasa a plantelor.