Acarianul transparent (Tarsonemidae)
Familia acarianului Tarsonemidae este destul de mare si include o varietate de specii. In general, aceasta specie de acarieni se hraneste cu miceliile diferitor specii de ciuperci.
S-au descoperit si specii destul de agresive, de exemplu acarienii din specia Acarapis, daunatori de temut ai albinelor.
Reprezentantii speciei, care se hranesc cu plante, dauneaza grav ciclamenului, capsunului, azaleelor, begoniilor, orhideilor, crinului, violetelor africane, gloxiniilor etc.
Pe Gesneriaceae paraziteaza doua specii din aceasta familie Phytonemus pallidus sau acarianul ciclamei (a capsunului) si Polyphagotarsonemus latus sau acarianul transparent de sera. In literatura de specialitate engleza aceste creaturi sunt denumite Broad Mite.
Acarianul transparent de sera mai poate fi intalnit in literatura de specialitate si sub denumirea de Hemitarsonemus latus iar cel al ciclamei ca Tarsonemus pallidus.
Este destul de dificil sa distingem speciile in cauza fara un microscop performant. Acarianul ciclamei are pe picioare gheare, pe cand la acarianul de sera acestea lipsesc cu desavarsire. Unul are o lungime de pana la 0.3 mm, celalalt de pana la 0.2 mm. Un acarian are o forma a corpului putin mai alungita decat celalalt. Important este ca ambii acarieni dauneaza plantei intr-un mod similar si metodele de combatere a acestora sunt identice.
Acarienii Tarsonemidae sunt minusculi. Depistarea acestora este imposibila fara microscop. Chiar si cu un microscop exista posibilitatea ca acesti paraziti sa nu fie observati pe plantele afectate. Din aceasta cauza este necesar de stiut unde si cum pot fi gasite specimenele in cauza.
Daca avem de a face cu o planta de apartament, acarienii in cauza trebuiesc cautati in mugurii de floare, in pliurile frunzelor tinere situate in apropierea punctului de crestere apical, in pliurile de la baza petiolurilor frunzelor. Aici umiditatea este ridicata, iar umiditatea ridicata este principala conditie de prosperitate a daunatorilor in cauza.
Corpul femelelor acarianului transparent de sera este rotund sau alungit- rotund in cazul acrianului de ciclama, de marime 0.18-0.3 mm. Este lucios, galbui translucid, de culoare galben-vierzui sau galbui-brun.
Uneori, pe corpul parazitului, se observa o dunga longitudinala care se largeste in partea din fata si din spate a corpului acarianului. Acestea sunt organele digestive ale acarianului, umplute cu suc celular. Ambele specii au cate 4 perechi de picioare, la femele a patra pereche de picioare este mai subtire in comparatie cu primele trei perechi.
Masculii sunt mai mici ca femelele. Acestia au extremitatile membrelor mult mai masive in comparatie cu cele ale femelelor, iar a treia pereche de picioare este mai lunga decat a patra.
Acarianul transparent de sera nu suporta aerul cu un nivel scazut de umiditate, in acest mediu ouale acarienilor ar fi compromise. In ajutor sar masculii, care transporta ouale, larvele si chiar femelele ,care sunt mai masive decat acestia, intr-un mediu propice si anume in mugurii intredeschisi ale plantei.
Oul acarianului transparent de sera este albicios de lungime 0.1 mm. Pe suprafata oului sunt vizibile un sir de puncte convexe. Femela acarianului transparent de sera depune cate un singur ou.
In schimb, femela acarianului de ciclama depune ouale in grup de 2-3. Acestea sunt translucide.
Larvele din primul stadiu de dezvoltare au 3 perechi de picioare. Se misca activ pe suprafata plantei si se hraneste cu sucul celular al frunzelor. Larva aflata in etapa a doua de dezvoltare este imobila, nu se alimenteaza si are corpul acoperit cu o crusta dubla, deoarece odata cu trecerea in al doilea stadiu de dezvoltare, larva acarianului transparent nu isi pierde prima crusta. In acest stadiu de dezvoltare, asupra larvei nu isi face efectul nici un acaricid.
Plantele invadate de acarienii in cauza au o crestere incetinita, frunzele noi sunt rasucite si deformate, florile sunt foarte marunte si inestetice (au pete fine de culoare alba). Florile plantelor bolnave se deformeaza si inceteaza sa se mai deschida. Cu timpul planta moare.
Acarianul transparent de sera se dezvolta mult mai rapid decat cel de ciclama. La temperaturi inalte, la prima specie o generatie se dezvolta in 4-5 zile, pe cand la a doua specie in 7-8 zile.
Acest indiciu este important in stabilirea graficului de tratare chimica a plantei. In conditii de sera se poate utiliza Actelicul- doua tratari la un interval de 5 zile. In apartamente este indicata folosirea FITOVERM-ului, ACTOFIT-ului si ACARIN-ului – 3-4 tratari la intervale de 3 zile.
Se vor stropi punctele de crestere ale plantei, baza rozetei, punctul de crestere apical al frunzelor, petiolii frunzelor. Mugurii de floare se vor inlatura de pe planta contaminata.